God damn it!
Da, ca sa fiu internauta pana la capat pe ziua de azi, tre sa scriu ceva si pe cel mai napastuit blog din WWW. Ghinionul lui ca e al meu!
Pe ordinea de zi e contul de Facebook, dar dupa reactia prietenilor mei parca mi-e teama sa mai aduc vorba de asta. Intrarea mea pe o retea de socializare e considerata un semn ce prevesteste sfarsitul lumii. Daca imi fac si cont de Twitter se ascund in buncare antiatomice. Acum ca prima pecete s-a rupt si 2012 e aproape, sa trecem mai departe. Primul meu prieten pe Facebook a fost FJSC *tears in my eyes*. Sa dea naiba, fumez de 2 ani si tot reusesc sa imi bag tot fumul in ochi. Deci FJSC e tru, a tru friend…Aproape ca imi pare rau de niste chestii pe care le-am scris aici prin 2007-2008…aproape. Durerea cea mai mare e ca my former arch enemy incepe sa ma prinda. Nu vreau sa ma gandesc la numarul de ore pierdute azi in fata monitorului si ma ingrijoreaza faptul ca le-am pierdut cu mare entuziasm.
Pentru cei care nu ma cunosc prea bine, pe mine ma apuca groaza cand trebuie sa-mi verific mailul. Numai bine ca de la mizantropie acuta am ajuns la “yeeey, a new message on facebook, yeey, someone posted something nice, yeeey, let’s like/comment”. WTF is wrong with me?!